Hărţi Moldova, Istorie, politicianism, Societate

Îs moldovenii comunişti prin natura lor? Nu, moldovenii îs săraci! Toţi.

Recent încheiata (sau poate nu) joacă „de-a democraţia” din România vecină – referendumul pentru demiterea preşedintelui – a confirmat, a câta oară, opţiunea electorală predominant pro-comunistă a locuitorilor regiunii moldoveneşti a statului român. (Că a fost o joacă se poate vedea măcar din fotografia de mai jos.)

(referendumul „în chiloţi”, sursa: evz.ro)

Chiar fără a absolutiza, (judeţele olteneşti şi munteneşti manifestând la acest referendum o prezenţă la vot şi mai mare), estul României, convenţional moldovenesc, a avut din 1990 încoace o predilecţie pentru formaţiunile politice derivate din fostul partid comunist român, mai ales pentru cele conduse şi patronate de fostul preşedinte Ion Iliescu.

Şi tot fără a absolutiza, (majoritatea liderilor politici din România de azi având un trecut comunist), o bună parte din partidele actuale româneşti, cu excepţia notabilă a iliescianului FSN/PDSR/PSD, au condamnat mai mult sau mai puţin categoric perioada ceaşist-comunistă şi şi-au revizuit viziunile economico-politice, dar mai ales cele sociale.

Zic, mai ales sociale, deoarece o regiune săracă cum e cea a Moldovei (carpato-prutene) este „sortită” din start votării partidelor care pun accent pe ajutoare materiale, subvenţionări de la stat, promisiunea locurilor de muncă etc. Iar Moldova este o regiune săracă, poate chiar cea mai săracă a României.

Astfel, la alegerile legislative dintre 1990 şi 2004 (când s-a votat „pe liste”) moldovenii carpato-pruteni au votat cu predilecţie pentru „stânga” românească, raportat la întreaga Românie. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alegerile prezidenţiale, când candidaţii din partea „grupărilor” lui Ion Iliescu (chiar şi Iliescu personal) obţin aici cele mai multe voturi.

alegeri legislative România, 1992-2004 alegeri prezidenţiale România, 2004 alegeri prezidenţiale România, 2009

(surse: 1. trafic-de-idei.net, 2. wikipedia.org, 3. wikipedia.org)

Făcând o paralelă cu rezultatele alegerilor parlamentare, dar şi prezidenţiale din Moldova pruto-nistreană, din aceeaşi perioadă, se poate observa o predilecţie electorală similară pentru formaţiuni politice derivate din comunismul sovietic:

  • 1994 – Partidul Democrat Agrar din Moldova (43,18 %) şi Blocul electoral „Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate-Единство” (22 %),
  • 1998 – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (30,01 %) şi Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (18,16 %),
  • 2001 – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (50,07 %) şi Blocul electoral „Alianţa Braghiş” (13,36 %),
  • 2005 – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (45,98 %),
  • 2009 (aprilie) – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (49,48 %),
  • 2009 (iulie) – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (44,69 %) şi Partidul Democrat din Moldova (12,54 %),
  • 2010 – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (39,34 %) şi Partidul Democrat din Moldova (12,70 %).

(mai multe informaţii despre trecutul electoral moldovenesc găsiţi pe alegeri.md şi la Corneliu Harea)

În cazul alegerilor prezidenţiale (directe): 1996 – Petru Lucinschi, membru al Biroului Politic al CC al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, prim-secretar al CC al Partidului Comunist din RSS Moldovenească.

Nici celelalte/alte formaţiuni politice parlamentare moldoveneşti nu se pot lăuda cu o origine „sănătoasă” ne-comunistă, însă spre deosebire de cele menţionate mai sus, acestea n-au mizat în timpul campaniilor electorale pe nostalgia faţă de URSS şi n-au promovat moldovenismul stalinist.

Şi la fel ca în cazul Moldovei carpato-prutene, cauza principală a „succesului” electoral al „stângii” comunisto-sovietice în Moldova pruto-nistreană, este sărăcia.

Iar dacă Moldova carpato-pruteană este cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană, Republica Moldova este cel mai sărac stat din întreaga Europă.

Şi la fel ca în România, unde la alegerile din 2008 moldovenii carpato-pruteni şi-au mai diversificat preferinţele electorale (deşi acest fapt poate fi şi consecinţa introducerii votului uninominal în 2008), şi moldovenii pruto-nistreni au început să dea preferinţă partidelor anti-comuniste.

(sursa: wikipedia.org)

(sursa: wikipedia.org)

Fără a urmări simplificarea circumstanţelor care au dus la respectivele reorientări electorale, se poate totuşi afirma că în comparaţie cu anii ’90 şi cu începutul deceniului trecut, viaţa moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului s-a ameliorat.

Lucru mai vizibil în cazul Republicii Moldova, unde zona de centru, care concentrează cea mai mare parte a PIB-ului, dar şi a populaţiei, votează tot mai mult contra descendenţilor comuniştilor sovietici, în comparaţie cu regiunile periferice, statistic mai sărace, statistic pro-comuniste. Chiar făcând abstracţie de votul naţionalist (pro-comunist) al minoritarilor ruşi, bulgari, găgăuzi şi ucraineni.

Sărăcia ca imbold electoral, deşi probabil va mai pierde din importanţă (nici factorul demografic nu trebuie exclus), pe termen mediu va rămâne încă suficient de ofertantă, având în vedere realitatea social-economică a Europei de care Republica Moldova depinde în totalitate, şi va atrage încă mulţi profitori dornici să acceadă fără mare efort în Parlament.

Aviz celor rămaşi fără inspiraţie în încropirea de noi partide politice!

Dar şi celor care au scandat acum doi ani „Moldova fără sărăcie”!

Căci în ritmul actual de combatere a acesteia, e problematic de prognozat rezultatele următoarelor alegeri parlamentare, din 2014.

Dar asta în cazul în care nu e preconizată vreo virare „ideologică” spre un sloganul de genul „Moldova fără oligarhi păpuşari bogaţi!”

(sursa: filat.md)

NB: Deşi, PDM-ul actual rămâne continuatorul creaţiei din 1997 a comunistului Petru Lucinschi, odată cu marginalizarea celuilalt important comunist al partidului, Dumitru Diacov, şi preluarea conducerii de către ne-proletarul Vlad Plahotniuc, chiar avându-l ca „prim-balerin” pe comunistul sovietic şi contemporan Marian Lupu, această formaţiune politică va pierde în lupta pentru „stânga” moldovenească, pe care şi-a fixat-o ca obiectiv, împotriva partizanilor lui Vladimir Voronin.

(Doar în 2005 această formaţiune a fost votată, în cadrul Blocului electoral „Moldova Democrată”, altfel decât de obicei, din cosiderente anti-Voronin, dar şi în 2010, când şi-a jucat rolul şi milionarul Plahotniuc.)

Anunțuri

Discuție

8 gânduri despre &8222;Îs moldovenii comunişti prin natura lor? Nu, moldovenii îs săraci! Toţi.&8221;

  1. Moldova de pe ambele maluri ale Prutului este acum grav basista – ceea ce e corect din punctul de vedere al articolului, pentru ca Base este un comunist.

    Scris de Mad Rider | 15 August 2012, 15:35
  2. Ca unui observator din afara României, judeţele din Moldova îmi par mai degrabă anti-Băsescu în cazul dat. Şi pro-PSD (Iliescu) din 1989 încoace.

    Cât despre Republica Moldova, alt comunist, Iliescu, n-a avut niciodată mulţi susţinători.

    Paralela făcută se referă numai la preferinţele electorale din interiorul fiecărui stat în parte.

    Scris de Max Ciudin | 15 August 2012, 15:46
  3. In zilele noastre, Moldova din dreapta Prutului este un fief basist, cum ar fi judetul Neamt sau Bucovina (ex: Gh. Stefan, Gh. Flutur). Basescu este popular pe malul stang al Prutului pentru ca s-a poza in „fratele mai mare”, cu burse pt studenti, acordarea de cetatenie si ajutoare economice. Pe cat a fost de adulat in Moldova carpato-pruteana in anii ’90, Iliescu n-a fost niciodata iubit dincolo de Prut pentru ca era prea preocupat de relatia cu Rusia ca sa aiba o relatie stransa cu Rep Moldova.

    Scris de Mad Rider | 15 August 2012, 19:02
  4. Statisticile spun totuşi altceva.

    Întâi că Băsescu a fost depăşit în judeţele din Moldova şi de Năstase şi de Geoană la alegerile din 2004 şi 2009, apoi că prezenţa la recentul referendum, deşi nu se compară cu judeţele sudice, indică totuşi o poziţie clară anti-Băsescu printre moldoveni, dacă e să luăm în calcul procentul de cetăţeni activi electoral (55% în 2004, 58% în 2009).

    Fiefuri băsesciene pot fi cu certitudine considerate Harghita şi Covasna, sau chiar întreaga Transilvanie (cu o medie de 35-36 %), însă nicidecum Moldova (cu 47-48 %), Suceava şi Neamţul fiind doar două judeţe din cele opt.

    Cât despre popularitatea lui Băsescu în Republica Moldova, repet: analiza de mai sus e făcută pentru fiecare stat în parte, fără a ţine seama de relaţiile trans-prutene, care sunt motivate de cu totul altceva decât afilierea politică.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Referendumul_pentru_demiterea_pre%C8%99edintelui,_2012

    Scris de Max Ciudin | 15 August 2012, 20:20
  5. Moldova de pe ambele maluri ale Prutului miroase a basism. Si articolul asta are un iz lesne de recunoscut.

    Scris de Mad Rider | 16 August 2012, 17:47
  6. Despre izul comentariilor proprii nu zici nimic?

    Scris de Max Ciudin | 16 August 2012, 17:50
  7. :)) Mie mi se rupe de politica. Imi place sa descopar basisme pe net. Zic sa vii in Romania, aici primesti mai multi bani pentru basism.

    Pe bune acum, imi place blogul tau pentru ca e bine scris si pro-unionist. Doar ca nu inteleg de ce moldovenii il slavesc pe Base. Poate cand mai vin prin Chisinau stam la o discutie relaxata despre politica la un pahar de Kagor!

    Scris de Mad Rider | 16 August 2012, 20:56
  8. Nu suport obraznicii, dar pentru că eşti insistent îţi voi răspunde:
    1. Nu vei găsi nicăieri pe acest blog vreo pledoarie pro-Băsescu;
    2. 1420 de moldoveni care au votat contra demiterii preşedintelui vostru încă nu înseamnă toţi moldovenii;
    3. Ar fi mai bine să încerci să înţelegi de ce doar 40 % din românii din România au votat pentru demitere, decât să te intereseze preferinţele diasporei, de a cărei existenţă vă amintiţi doar la alegeri, şi doar când votează altfel.

    Şi un sfat: nu desconsidera cifrele. Ele nu sunt subiective.
    Numai bine.

    Scris de Max Ciudin | 16 August 2012, 22:02

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Arhive

Texte recente

Introdu adresa ta de e-mail pentru a urmări acest blog şi a primi notificări de articole noi prin e-mail.

Alătură-te altor 152 de urmăritori

Iulie 2012
L M M M V S D
« Iun   Aug »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Actualizări Twitter

Eroare: Twitter nu a răspuns. Te rog așteaptă câteva minute și împrospătează această pagină.

  • 103,050 vizualizări
%d blogeri au apreciat asta: