Limba ce-o vorbim, Societate

Despre vedetismul moldovenilor, despre „peştele” Moldova – stricat şi la cap şi la coadă şi despre mine – centrul universului meu

Textul din continuare este unul mai emoţional şi mai personal decât cele scrise anterior. Prin urmare, îl consider o excepţie şi mi-ar plăcea să fie tratat ca atare.

Vedetismul-molimă

Printr-o stranie înlănţuire de circumstanţe, ieri şi alaltăieri m-am „confruntat” cu extrem de neplăcuta problemă a plagiatului moldovenesc.

Mai întâi, într-un comentariu postat pe blogul veryhappyblog.com, intenţia autorului căruia (de a pune în discuţie „imitările” din vizualul moldovenesc) o consider lăudabilă, am încercat să formulez o explicaţie nu atât a fenomenului plagiatului, cât mai ales a atitudinii „revoltate” a moldovenilor suspectaţi de „inspirări”.

Am zis că „vedetismul e trăsătura de bază a unei societăţi aculturale. Iar Moldova este exemplul clasic al unei astfel de societăţi” şi că „într-o societate normală orice copiere/preluare/imitare (chiar involuntară), dată drept creaţie originală, va isca reacţii categorice chiar şi printre nespecialişti, dintr-un sentiment de solidaritate cu autorul real, dar mai ales din convingerea că un furt, o minciună, trebuie tratate ca atare, indiferent de justificări.”

Or în Moldova astfel de reacţii nu se produc, cel puţin nu la scara „normală” europeană. Absenţa unor asemenea reacţii, dar mai ales insuficienţa culturii (având drept consecinţă cultivarea convingerii în propria supremaţie, un important pas către vedetism), permit unor indivizi locali, mulţi, foarte mulţi – o molimă –  să-şi manifeste în voie abilităţile în „preluarea” ideilor şi muncii altora.

Alexandru Cozer, zici că Plahotniuc e hoţ?!!

Pe cetăţeanul respectiv nu-l cunosc, nu-i consum textele, deşi observ că are o „patimă” pentru V. Plahotniuc, pe care îl numeşte şi criminal, şi hoţ în lege.

Numitul Cozer a publicat ieri, 23 aprilie, un text (screenshot) în care face trimitere la o hartă a regimurilor politice realizată de „o prestigioasă revista italiană”. Dânsul admite (comentariile le-a şters între timp) că s-a inspirat, în scrierea textului, dintr-un articol publicat pe 22 iulie 2012 pe jurnal.md, articol care este în totalitate o reproducere a unui text al subsemnatului, din 2 aprilie 2012 (Moldova – stat mafiot).

Că cele scrise de mine l-au inspirat, nu poate decât să mă bucure. Însă faptul că a copiat harta cu pricina, tradusă de mine, fără să indice sursa de unde a copiat-o, m-a deranjat.

M-a deranjat nu atât din cauza lipsei de bun-simţ a respectivului, cât mai ales din cauza faptului că eu, pe acest blog, încerc să indic mereu în textele mele sursele la care fac referire, sau din care preiau materiale.

Schimbul de replici cu respectivul cetăţean, pe blogul lui, mi-a confirmat încă o dată justeţea celor afirmate mai sus: lipsa de cultură, lipsa de bun-simţ duce la vedetism.

Individul în cauză consideră că solicitarea pe care i-am adresat-o (să indice sursa de unde a luat imaginea) este depăşită de timp. El, un anti-Plahotniuc declarat, consideră furtul un lucru firesc, iar ceea ce i-am cerut (să plaseze în articolul său o legătură către blogul meu) – „pretentii […] neintemeiate pentru lumea anului 2012”.

Întreb atunci, cu ce diferă Alexandru Cozer de obiectul central al articolelor sale, Vladimir Plahotniuc? De ce îl indignează hoţiile pe care i le atribuie acestuia, în „lumea anului 2012”, dar nu-l deranjează propria-i hoţie, în „lumea anului 2012”?

Extrapolând, A. Cozer nu e cu nimic mai bun decât cel pe care îl numeşte hoţ, V. Plahotniuc. Ba chiar e mai rău! Pe V. Plahotniuc, cel puţin, nu l-am văzut să scrie despre A. Cozer că ar fi criminal şi hoţ!

Mica „epopee” însă nu se sfârşeşte aici.

JurnalTV – Jurnal anti-Plahotniuc, Jurnal pro-furt

În spiritu-i declarat anti-Plahotniuc, colaboratorii Jurnal Trust Media (JurnalTv, jurnal.md, Jurnal de Chişinău) preiau şi difuzează diverse materiale care i-ar ajuta „să lupte” împotriva mafiei.

Din acest considerent câteva texte publicate de mine pe acest blog (dublate pe voxreport.unimedia.md), au fost reproduse de saitul jurnal.md, mai ales cele care-l vizau pe Vladimir Plahotniuc sau se refereau la mafia din Moldova (Vî-Pî-urile lui Vladimir PlahotniucUninominalul este mai bun, dar nu pentru MoldovaMoldova – stat mafiot).

Reproducerile respective n-au putut decât să mă bucure, măcar din considerentul creşterii numărului de cititori.

Eu blogul de faţă l-am „pornit” cu un scop clar – dorinţa de a stimula abordări raţionale în privinţa societăţii moldoveneşti. Iar statistic, într-un grup mai mare de cititori, vor fi mai mulţi care să perceapă mesajul.

Însă ieri jurnal.md, iar azi şi Jurnal de Chişinău mi-au schimbat viziunea asupra reproducerii materialelor pe care le public pe acest blog. Şi saitul şi ziarul Jurnal Trust Media, au gafat, din punctul meu de vedere, atunci când orbeşte au publicat articolul lui A. Cozer, fără să fi analizat „originea” acestuia.

Despre articolul în sine, tipărit de Jurnal de Chişinău pe o pagină întreagă de ziar, voi zice doar atât: exprimarea este execrabilă, iar cunoştinţele puţine.

Că textul e doar o îngrămădire de sintagme e evident chiar de la parcurgerea primei propoziţii.

Pentru A. Cozer revista italiană e atât de „prestigioasă” încât dânsul presupune probabil că nu mai e necesar să amintească şi denumirea acesteia!

Halal jurnalism (nu al lui A. Cozer, al Jurnalui)!

Despre neacceptatul de limba literară cuvânt „mafiotic” nici n-are rost să vorbim!

Scăpările deontologice ale angajaţilor Jurnal Trust Media sunt cu atât mai surpinzătoare cu cât această entitate se asociază încă de la creare cu numele lui Val Butnaru. (Chiar dacă acesta a afirmat acum ceva vreme că „nu se ocupă de jtv”.)

Or, Val Butnaru, om de presă în adevăratul sens al cuvântului, care a mai şi insistat pe „caracterul licit, unic în Moldova”, al difuzării de filme şi seriale la postul JurnalTV, ar trebui să fie un exemplu de urmat pentru „juniorii” de la JTV/JTM.

Fricţiuni cu JurnalTV au şi alţii. Eugen Luchianiuc de exemplu.

„Istoria” pe care am avut-o cu ei s-a consumat pe 21 februarie 2012, când într-un reportaj inspirat din unul din textele meu, scris pe 28 ianuarie 2012 („Banii noştri cu greşeli”), au utilizat imagini făcute de mine, fără însă vreo menţionare a sursei.

(video: jurnaltv.md)

Că lucrurile astea sunt în esenţă minore, nu neg.

Dar e neplăcut, oricum a-i suci-o. (Iar strângerea şi verificarea informaţiei mi-a luat ceva timp atunci când am scris despre leii moldoveneşti…)

Şi să nu uităm că JurnalTv, invocând încălcarea dreptului de autora obligat YouTube-ul să suspende contul de pe saitul omonim, al blogger-ului italian Andrea Atzori, doar pentru că acesta a postat înregistrarea video cu o angajată a trustului moldovean, care scuipă o gumă şi înjură.

(sursa: vimeo.com)

„Peştele” Moldova – stricat şi la cap şi la coadă

În Moldova se fură. Peste tot. Moldovenii prin definiţie sunt hoţi.

Furtul convenţional, care „de la colhoz” ni se trage, a atins sfere nebănuite printre moldovenii de azi.

Priveam stupefiat, în timpul examenelor de bacalaureat, cum un lider al zilei, Mihai Ghimpu, se revolta de excesul de zel al autorităţilor în combaterea copiatului la examene. Iar de copiat se copiază enorm.

Nu înţeleg logica „părintească” a deputatului Ghimpu, însă ce înţeleg e că aceşti mici hoţi vor deveni mâine maturii care vor conduce, vor fi statul acesta. Or, furând la o vârstă fragedă, de ce am crede că nu vor proceda la fel şi în continuare, în viaţa de adult?!

Cercul e unul închis (etanş!). Copiii îi imită pe părinţi, ca apoi, la rândul lor, devenind părinţi, să ajungă surse de inspiraţie pentru progeniturile proprii. Şi tot aşa…

Poate abordarea nu e cea corectă. Poate ar trebui să se pună accentul pe re-educarea adulţilor? Poate… Dar nici asta nu se face.

Furtul mai are însă o faţă. Una considerată, eronat, mai inofensivă – mita.

Cei care iau, fură fără nicio îndoială. Dar mai mult fură cei care dau.

Primii au o „scuză” – „să iei” e un specific uman. Dar „să dai” e o alegere conştientă.

Darea de mită e cea mai mare hoţie pe care o pot face cetăţenii unui stat. Cei care dau mită fură, în consecinţă, de la ei înşişi, îşi fură şi pensionarea demnă, dar mai ales viitorul normal al propriilor copii.

Începând cu pomparea banilor în educătoarele de la gradiniţă, apoi în învăţători, profesori, examene, medici, poliţişti, popi, funcţionari de tot felul, judecători, miniştri, iar popi, dar şi restituirea biletului de călătorie taxatorilor din transportul public, plimbatul cu „rutiere” şi taxiuri de la care nu se dumereşte nimeni să ceară bilete/pornirea taximetrului, cumpărarea florilor fără bon fiscal pe Bănulescu-Bodoni, şi multe altele, privează statul de venituri imense care în mod normal ar rezulta din impozitări.

Şi chiar dacă statul însuşi e corupt, cercul acesta poate fi rupt doar în partea ce ţine de popor. Statul, în esenţă, este emanaţia poporului, copia sa fidelă.

A nu da mită e greu! Pentru moldoveni. 

Ruşinea de-a fi consideraţi diferiţi de ceilalţi, teama de a fi trataţi diferiţi de ceilalţi, mila faţă de „amărâţii” care „iau fiindcă n-au”, dar şi fala prostească, specific moldovenească, sunt aproape naturale, aproape genetice în cetăţenii moldoveni.

Aici e marea problemă. Aici trebuie lucrat. Celelalte se vor rezolva de la sine. Luciditatea şi demnitatea pe care suntem obligaţi să le re-descoperim, ne vor reforma şi sistemul şi statul, însă doar după ce vom fi noi înşine reformaţi.

Eu şi blogul meu

Am zis mai sus despre stimularea gândirii raţionale a cititorilor, pe care o vizez compunând fiecare text publicat aici.

Scrisul în sine, literar, deşi îl consider şi eu, prin tradiţie mai „superior” celui militant, l-am evitat din start, pe acest blog, la fel ca evocarea „trăirilor interioare”. Simţ masculin al practicului! Cel puţin, încerc.

Deşi textul de faţă se datorează atitudinii „plagiatorului” despre care am scris mai sus, vreau totuşi să zic câte ceva şi despre partea frumoasă a „blogheritului” meu în aceste, deja 6 luni.

Mai ales că cineva mi-a făcut deja un „portret psihologic” sumbru, pornind doar de la descrierea făcută masei de oameni pe care eu o numesc „naţie” (nu „naţiune”, fiindcă nu e, dar nici nu vrea să fie).

În primul rând vreau să le mulţumesc primelor mele cititoare (cronologic vorbind): Natalia, Life in Grey, Polina şi Iuliana, care au catalizat acesările în primele luni ale acestui blog, fapt care a contribuit şi la invitaţia de a publica pe Voxreport. Invitaţie pentru care vreau să-i mulţumesc lui Vasile Galusca.

La fel, în contextul nesimţirii de care dau dovadă unii moldoveni aciuaţi pe plaiurile internetului, vreau să laud atitudinea de bun-simţ a lui Maniak, care mi-a cerut acordul să publice pe muligambia.com textul Banii noştri cu greşeli. Dar şi să-i mulţumesc, căci, odată publicat, trimiterile către blogul meu au atins un maxim de accesări neegalat nici până azi. Şi să-l încurajez pe el şi pe ceilalţi din spatele absolut necesarului, în Moldova noastră aculturală, sait muligambia.com, acum când SIS-ul se pare că i-a pus sub sechestru!

(Unde e Mihai Ghimpu să se revolte de excesul de zel al securiştilor moldoveni?!)

Deasemenea, cu mândrie, vreau să zic şi despre articolul lui Constantin Tănase, în care subsemnatul e menţionat! Recunosc, sunt şi azi impresionat de gestul domniei sale, dar nu atât din considerentul că un atare autor a citit ce am scris eu, unul din mulţi, ci mai ales pentru că nu a considerat nepotrivit să menţioneze acest lucru în articolul său!

Or, Constantin Tănase, unul din cei mai importanţi jurnalişti moldoveni, pe care eu îl citesc încă de pe timpul când făcea echipă cu Val Butnaru la Flux-ul pre-roşchian, este omul de la care avem ce învăţa toţi.

Toţi, chiar şi „vedetele” momentului.

Eu, în ţara mea

Deşi mă doare ţara mea, deşi contextul nu pare să se amelioreze, supravieţuirea continuă!

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Arhive

Texte recente

Introdu adresa ta de e-mail pentru a urmări acest blog şi a primi notificări de articole noi prin e-mail.

Alătură-te altor 152 de urmăritori

Iulie 2012
L M M M V S D
« Iun   Aug »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

  • 103,050 vizualizări
%d blogeri au apreciat asta: