politicianism, Societate

Ce facem la referendum?

Sunt câteva scenarii posibile de desfăşurare a referendumului.

Situaţia 1: Pragul de participare nu e redus, opoziţia boicotează – şanse ridicate ca referendumul să aibă succes, cu o participare de 34-37%, cu 90-95% în favoarea modificărilor. Eşecul precedentului referendum va activiza participarea cetăţenilor. (Boicotul opoziţiei ar putea fi cauzat şi de lipsa mijloacelor financiare, după cum a mărturisit V. Voronin.)

Situaţia 2: Pragul de participare nu e redus, opoziţia nu boicotează – şanse mai reduse de reuşită, participare 59-63%, cu 52-55% pentru modificări, Va fi o luptă dură, urmată de contestaţii din partea ambelor tabere.

Situaţia 3: Pragul de participare este redus, opoziţia boicotează – puţin probabilă această variantă, din moment ce opozanţii referendumului nu vor avea unde să conteste legitimitatea acestuia (CC după spusele lor nu mai e de încredere).

Situaţia 4: Pragul de participare este redus, opoziţia nu boicotează – şanse minime ca guvernarea să obţină rezultatul dorit (declarat), participare 50-53%, cu 49-51% pro. Anularea pragului va diminua mobilizarea alegătorilor susţinători ai modificărilor, însă nu şi a opozanţilor.

În toate situaţiile reuşita referendumului depinde de mobilizarea partidelor de la guvernare şi de promovarea modificărilor cu o singură voce.

Cine va avea de câştigat de pe urma referendumului?

În cazul succesului referendumului repartizarea funcţiilor între componentele AIE rămâne în vigoare. Marian Lupu va fi ales preşedinte al statului, Mihai Ghimpu – preşedinte al parlamentului. Status-quo-ul se va păstra până la următoarele alegeri parlamentare ordinare.

Modificările Constituţiei, în cazul reuşitei referendumului, intră în vigoare imediat, deoarece se referă la o procedură ce nu aduce atingere atribuţiilor, componenţei sau modului de formare a parlamentului.

Ce modificări vor fi indicate în buletine?

Cu siguranţă reducerea pragului de alegere a preşedintelui. Pot fi două variante: alegeri repetate cu coborârea numărului necesar de voturi (71-61-51/52) sau alegerea din start cu 51/52 de voturi.

Este sigură şi reducerea atribuţiilor preşedintelui, ţinând cont de reticenţele PLDM-ului.

Deşi s-ar părea că în acest caz PDM va ieşi în pierdere, lucrurile stau altfel. Scăderea ratingului personal al lui Marian Lupu, pe fondul acuzaţiilor de a fi devenit o marionetă în mâinile prim-vice-preşedintelui parlamentului, îl va face pe acesta, dar şi pe alţi membri ai PDM-ului să accepte aceste modificări.

Preşedintele ales al statului va avea un mandat ce-l va depăşi pe cel al actualului parlament cu un an şi jumătate, lucru deloc neglijabil în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare, vizibilitatea publică a funcţiei date fiind un avantaj ce va asigura prezenţa PDM-ului (sau a altei formaţiuni susţinute de M. Lupu!) în legislativul viitor.

Ce atribuţii ale preşedintelui vor fi modificate?

Actuala Constituţie conferă preşedintelui următoarele atribuţii:

– În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(Articolul 85, Dizolvarea Parlamentului)

– Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului.
– Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
– Preşedintele Republicii Moldova primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova.
(Articolul 86, Atribuţii în domeniul politicii externe)

– Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate.
– Preşedintele Republicii Moldova poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală.
– În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război şi le aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
– Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii.
(Articolul 87, Atribuţii în domeniul apărării)

– Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii;
i) suspendă actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, până la adoptarea hotărârii definitive a Curţii Constituţionale.
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.
(Articolul 88, Alte atribuţii)

– Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile.
– Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două saptămâni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul în care Parlamentul îşi menţine hotărârea adoptată anterior, Preşedintele promulgă legea.
(Articolul 93, Promulgarea legilor)

– După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.
(Articolul 98, Învestitura Primului Ministru)

Aceste atribuţii vor fi păstrate în mare măsură, mai puţin prevederea privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru. Articolul va fi eliminat sau va fi modificat în sensul desemnării candidatului pentru funcţia de Prim-ministru de către fracţiunile parlamentare, fără ca Preşedintele să poată bloca alegerea acestuia. Acest lucru este şi firesc, din moment ce fracţiunile parlamentare sunt rezultatul voinţei cetăţenilor.

Ar mai putea fi modificate şi următoarele: a) Preşedintele va fi obligat să promulge legile, fără a putea să le returneze Parlamentului spre reexaminare; b) Preşedintele nu va putea bloca actele Guvernului, această atribuţie revenindu-i Parlamentului; c) Preşedintele nu va putea iniţia referendumuri fără susţinerea Parlamentului.

Sunt puţine şanse să fie atinse şi alte articole ale Constituţiei, ce nu ţin de alegerea preşedintelui. Şi nu doar din cauza viziunilor diferite ale membrilor alianţei de guvernare asupra unor prevederi ale acesteia, ci, mai ales, pentru a nu pune în pericol participarea cetăţenilor la referendum.

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Arhive

Texte recente

Introdu adresa ta de e-mail pentru a urmări acest blog şi a primi notificări de articole noi prin e-mail.

Alătură-te altor 152 de urmăritori

Ianuarie 2012
L M M M V S D
    Feb »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

  • 104,174 vizualizări
%d blogeri au apreciat asta: